UN-SDG 2: Zero Hunger

Pentru a înțelege cu adevărat complexitățile acidificării oceanelor, este esențial să aprofundăm mecanismele chimice care stau la baza acesteia. Când apa de mare absoarbe CO2 atmosferic, un gaz care este emis în ritmuri alarmante din cauza activităților umane, declanșează o cascadă de reacții chimice care în cele din urmă cresc concentrația de ioni de hidrogen și ulterior scad pH-ul apei, făcând-o mai acidă.12 Acest proces chimic complicat reduce simultan disponibilitatea ionilor de carbonat, un bloc de construcție critic. Această reducere se dovedește deosebit de devastatoare pentru organismele care construiesc cochilii, cum ar fi stridiile, scoicile și midiile, care se bazează pe acești ioni de carbonat pentru supraviețuire și dezvoltarea cochiliilor lor protectoare.34 ...

Introducere Securitatea alimentară este o cerință fundamentală pentru bunăstarea umană și stabilitatea socială. Summit-ul Mondial al Alimentației din 1996 a definit-o ca starea în care “toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la hrană suficientă, sigură și nutritivă pentru a-și satisface nevoile alimentare și preferințele alimentare pentru o viață activă și sănătoasă”.1 Această afirmație aparent simplă este de fapt înșelător de complexă. Acest concept multifațetat a evoluat semnificativ de la apariția sa la mijlocul anilor 1970, reflectând interacțiunea complexă a factorilor agricoli, economici, de mediu și sociali care influențează sistemele alimentare globale.1 ...