Food Security

Criza Invizibilă pe Care O Putem Rezolva Când ne gândim la extincție, ne imaginăm dinozauri sau dodo. Dar acum, ceva mai liniștit se întâmplă în solul curții tale, în pârâul pe care îl treci zilnic. Creaturi mici care țin ecosistemele împreună dispar12. Aceasta nu este o poveste despre un destin inevitabil. Este o poveste despre o criză pe care în sfârșit învățăm să o vedem, și pe care comunitățile din întreaga lume deja o abordează cu succes remarcabil. ...

Cinci Ferme, Șase Miliarde de Vieți În centrul securității alimentare globale se află o contradicție aparentă. În timp ce agricultura industrială domină titlurile și discuțiile de politică, 608 milioane de ferme familiale răspândite în lumea în curs de dezvoltare produc în liniște 35% din hrana planetei pe doar 12% din terenul agricol123. Acești mici fermieri, lucrând pe parcele mai mici decât majoritatea curților suburbane, susțin aproximativ 3 miliarde de oameni45 - aproape 40% din umanitate. ...

Sabia Noastră cu Două Tăișuri a Azotului Azotul există ca o dualitate profundă în sistemele Pământului. Forma sa atmosferică inertă ($N_2$) constituie cel mai abundent gaz din jurul planetei. Când este convertit în forme reactive prin procese de fixare, azotul se transformă într-un bloc fundamental de construcție pentru proteine și ADN, devenind motorul productivității agricole care susține miliarde de oameni. ...

Evoluția Istorică a Înțelegerii Securității Apei Înțelegerea securității apei a evoluat semnificativ în timp, în special odată cu creșterea conștientizării schimbărilor climatice. Din punct de vedere istoric, managementul apei s-a concentrat adesea pe asigurarea aprovizionării pentru sectoare specifice prin proiecte de infrastructură la scară largă, precum baraje și sisteme de irigații. Cu toate acestea, sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI au văzut o extindere a conceptului de “securitate a apei” pentru a include nu doar cantitatea, ci și calitatea, sănătatea ecosistemului și distribuția echitabilă a resurselor de apă. ...

O Problemă Planetară cu Cost Social Acidificarea oceanelor, condusă de emisiile antropogene de dioxid de carbon, reprezintă o limită planetară critică în cadrul Economiei Gogoașă al lui Kate Raworth. Pe măsură ce nivelurile atmosferice de CO₂ au crescut de la concentrațiile pre-industriale de 280 μatm la nivelurile actuale de peste 414 μatm, absorbția acestui carbon în exces de către ocean a schimbat fundamental chimia apei de mare. pH-ul oceanului a scăzut cu aproximativ 0,1 unități de la Revoluția Industrială, cu proiecții care indică scăderi suplimentare la pH 7,8 până în 2100. ...