De la Absența Războiului la Fundațiile Bunăstării
Conceptul de pace în cadrul cadrelor globale a evoluat semnificativ de-a lungul deceniilor. Definită inițial în mod îngust ca “absența războiului”, pacea s-a extins progresiv pentru a include atributele pozitive ale armoniei sociale, justiției și securității umane.
Recunoașterea formală a păcii și justiției ca elemente esențiale ale dezvoltării durabile a culminat în adoptarea în 2015 a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 16 al ONU. Modelul Economiei Gogoașa al lui Kate Raworth include în mod explicit pacea și justiția ca una dintre cele douăsprezece fundații sociale care formează granița interioară a “spațiului sigur și just pentru umanitate”.
Măsurarea și Cartografierea Păcii și Justiției Globale
Două cadre principale măsoară pacea și justiția globală: Indicele Global al Păcii și Indicele Statului de Drept al World Justice Project. Datele recente prezintă tendințe îngrijorătoare - nivelul mediu de pace globală s-a deteriorat pentru al nouălea an consecutiv, cu decese din conflictele globale crescând cu 96% la 238.000 în 2022.
Cele mai pașnice țări includ constant Islanda, Noua Zeelandă, Irlanda, Danemarca și Austria, în timp ce cele mai puțin pașnice includ Afganistan, Yemen, Siria, Sudanul de Sud și Ucraina.
Interconexiuni și Interdependențe
În modelul Economiei Gogoașa, pacea și justiția constituie una dintre cele douăsprezece fundații sociale alături de apă, hrană, sănătate, educație, venit și muncă, voce politică, echitate socială, egalitate de gen, locuință, rețele și energie.
Cercetările confirmă această interconectare, arătând că ODD-urile funcționează ca o rețea mai degrabă decât ca obiective izolate. Îmbunătățirile în pace și justiție creează “efecte de undă” pozitive în celelalte fundații sociale.
Aplicații Practice
Orașele au apărut ca laboratoare importante pentru implementarea principiilor Economiei Gogoașa. Amsterdam oferă un exemplu de vârf, adoptând Economia Gogoașa pentru recuperarea economică post-COVID. Municipalitatea Lviv din Ucraina a implementat de asemenea modelul, identificând explicit “Pacea și Justiția” ca sector cheie.
Schimbările Climatice, Deficitul și Viitorul Conflictelor
Schimbările climatice amenință să intensifice competiția pentru resurse și riscurile de conflict, în special în privința resurselor de apă. Proiecțiile până în 2050 indică faptul că “coridorul sigur și just în limitele sistemului terestru” se micșorează, în principal din cauza inegalităților socioeconomice în creștere.
Căi către Pace și Justiție Durabile
Mai multe abordări promițătoare oferă căi către pace și justiție durabile. Construirea păcii prin mediu valorifică provocările și interdependențele de mediu pentru a crea oportunități de construire proactivă a păcii. Conceptul de justiție a sistemului terestru oferă un cadru pentru integrarea limitelor ecologice cu considerentele de justiție.
O Alegere, Nu un Destin
Va găsi omenirea vreodată pace și justiție durabile? Dovezile prezintă o imagine mixtă. Traiectoria actuală este îngrijorătoare, dar evoluțiile promițătoare oferă speranță. Atingerea păcii și justiției durabile va necesita schimbări transformatoare pentru a aborda inegalitățile în creștere, a asigura distribuția echitabilă a resurselor și a construi sisteme de guvernare cooperativă.